Parodontoză Cluj

Ce este parodontoza? (Boala parodontală) 

Parodontoza este o boală a gingiilor declanșată de prezența în cavitatea bucală a microorganismelor bacteriene. Parodontoza implică o inflamație cronică severă care dăunează țesutului moale. Fără tratament, parodontoza provoacă leziuni permanente ale țesuturilor din jurul dinților și ale osului de susținere. Dinții încep să se slăbească și în cele din urmă se pot pierde. Acest lucru poate duce apoi la probleme care țin de mestecatul alimentelor, de vorbire, precum și la deteriorarea estetică a zâmbetului.

‍

Cauze parodontoză

Parodontoza este întotdeauna cauzată de acumularea de bacterii sub formă de placă dentară. În cavitatea bucală pot trăi peste 700 de specii diferite de bacterii, dintre care majoritatea sunt complet inofensive. Atunci când nu îți cureți dinții suficient de bine, depunerile bacteriene se acumulează lângă gingii, formând o placă, iar acest lucru favorizează un mediu perfect pentru unele bacterii mai periculoase. Drept urmare, apărarea naturală a organismului poate fi compromisă.

‍

Dacă această placă bacteriană nu este îndepărtată prin periaj, pe ea se depun minerale și se formează un depozit dur pe dinte, numit tartru. Prezența tartrului încurajează deplasarea plăcii bacteriene spre rădăcinile dinților, ceea ce duce la o slăbire a rădăcinii dinților și la crearea unui spațiu numit buzunar parodontal, între dinte și gingie. Buzunarul parodontal este un loc ideal pentru ca bacteriile dăunătoare să se adune și să se înmulțească, ceea ce favorizează dezvoltarea bolii.

‍

Severitatea și viteza cu care progresează parodontoza depind de factori precum:

- numărul și tipul de bacterii prezente în cavitatea bucală;

- sistemul imunitar al pacientului;

- prezența sau absența factorilor de risc (de exemplu, fumatul, diabetul);

- factorii genetici.

‍

De exemplu, cu cât bacteriile sunt mai agresive și cu cât răspunsul imunitar al pacientului este mai slab, cu atât boala parodontală va fi mai activă.

‍

Gingivita - primul pas spre parodontoză

Gingivita este o inflamație cauzată de placa bacteriană care se acumulează în jurul dinților, care e limitată însă la linia gingiei. În cazul gingivitei, nu există încă nicio pierdere a structurii care susține dintele. Acest lucru înseamnă că un proces de igienizare profesională în clinica stomatologică și apoi o bună igienă orală la domiciliu pot opri gingivita, iar gingiile se vor recupera și vor redeveni sănătoase.

‍

În cazul parodontozei, situația este diferită. Odată ce inflamația a cauzat pierderea osoasă, această daună poate fi reparată foarte greu. Parodontoza, comparativ cu gingivita, poate afecta țesuturile din jurul dinților și osul de susținere a dintelui.

‍

Factorii de risc ai parodontozei 

Există mai mulți factori care cresc șansele de a dezvolta parodontoză și pot determina boala să progreseze. Printre factorii comuni de risc se numără: 

Fumatul

Fumătorii sunt mai susceptibili de a dezvolta parodontoză;

În cazul fumătorilor, parodontoza progresează mult mai rapid și este însoțită de pierderea mai rapidă a dinților;

Chiar și cu o bună igienă orală la domiciliu, fumătorii pot experimenta pierderi osoase mai mari și șansa de a dezvolta pungi gingivale care adăpostesc un număr mai mare de bacterii dăunătoare;

Tratamentele parodontale (de exemplu, implanturi și grefe de gingie sau os) au mai puțin succes la fumători, deoarece vindecarea este în general mult mai grea.

‍

Predispoziția genetică

Unii pacienți pot avea o predispoziție genetică mai mare la bolile gingivale;

Modul în care sistemul imunitar reacționează la bacteriile dăunătoare poate diferi de la un pacient la altul, din cauza diferențelor genetice. Drept urmare, nu toți pacienții dezvoltă aceleași simptome de parodontoză.

‍

Vârsta

În cazuri foarte rare, parodonoza poate debuta la vârsta de 18 ani sau mai devreme;

Majoritatea cazurilor se dezvoltă după vârsta de 35 de ani;

Deoarece boala progresează de obicei lent, cei afectați nu depistează primele probleme decât prea târziu;

La pacienții de vârsta a doua, consecințele parodontozei pot fi mai grave, în ceea ce privește pierderea osoasă și pierderea dinților. 

‍

Diabetul de tip 2

Diabeticii a căror glicemie nu este controlată prezintă un risc mai mare de a dezvolta parodontoză;

Este important ca pacienții cu diabet să fie examinați de un medic stomatolog pentru a vedea dacă au o predispoziție la parodontoză.

Dieta necorespunzătoare

O dietă bogată în alimente procesate și carbohidrați rafinați poate favoriza inflamația gingiilor și dezvoltarea parodontozei;

O dietă necorespunzătoare poate crește și riscul de diabet, care poate crește posibilitatea apariției parodontozei.

‍

Stresul

Stresul poate slăbi sistemul imunitar și poate reduce rezistența gingiilor la bacteriile dăunătoare;

Persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot fi mai susceptibile la boli ale gingiilor.

‍

Bruxismul

Bruxismul, sau obiceiul de a scrâșni dinții, poate exercita presiune excesivă asupra gingiilor și a țesuturilor de susținere ale dinților, contribuind la deteriorarea acestora;

‍

Persoanele care suferă de bruxism pot prezenta frecvent traumatisme la nivelul dinților și al gingiilor, ceea ce poate favoriza dezvoltarea parodontozei;

‍

Tratamentul bruxismului poate implica purtarea de proteze dentare speciale sau utilizarea unor dispozitive de protecție în timpul somnului. Astfel de dispozitive pot proteja dinții și gingiile de efectele negative ale obiceiului de scrâșnire a dinților.

‍

Alimentația

Consumul excesiv de zahăr și carbohidrați poate favoriza acumularea de placă bacteriană pe suprafața dinților și gingiilor, principalul factor de risc pentru dezvoltarea parodontozei;

‍

Dieta bogată în alimente procesate și sărace în nutrienți poate afecta sănătatea gingiilor și poate crește sensibilitatea lor la infecții și inflamații.

‍

Medicamentele

Unele medicamente, precum antidepresivele triciclice și anticonvulsivantele, pot provoca hiperplazia gingivală, o afecțiune caracterizată prin creșterea excesivă a țesutului gingival. 

‍

Hiperplazia gingivală poate favoriza acumularea plăcii bacteriene și poate face mai dificilă o igienă orală eficientă, sporind astfel riscul de parodontoza. 

‍

De asemenea, medicamentele antidepresive, antihistaminice sau anticonvulsivante pot provoca uscăciunea gurii ca efect secundar. 

‍

Lipsa salivei poate crește riscul de parodontoză, deoarece saliva are un rol important în curățarea naturală a bacteriilor și în protejarea gingiilor și a dinților împotriva infecțiilor.

‍

Dereglările hormonale

Schimbările hormonale asociate cu sarcina, menstruația sau menopauza pot afecta răspunsul gingiilor la placa bacteriană. 

‍

Dereglările hormonale cresc sensibilitatea și inflamația gingiilor și favorizează dezvoltarea parodontozei.

‍

Simptomele parodontozei 

Parodontoza începe întotdeauna cu inflamarea gingiilor, cunoscută sub numele de gingivită. Unul dintre primele semne este că gingiile îți sângerează când te speli pe dinți. Gingiile pot părea roșii și umflate și este posibil să observi un strat decolorat de placă bacteriană pe dinți. Dacă nu este îndepărtată printr-o curățare adecvată a dinților, placa bacteriană se va mineraliza, transformându-se în depozite dure cunoscute sub numele de tartru, care nu pot fi îndepărtate cu periuța de dinți.

‍

Lăsată netratată, gingivita se poate transforma în parodontoză, o boală gingivală mai gravă. Adesea, parodontoza se poate instala fără semne evidente care să te alerteze, dar este posibil să observi modificări precum:

- sângerare gingivală destul de abundentă, care poate fi provocată de periajul dinților sau de mâncare, sau poate fi chiar spontană;

- respirație urât mirositoare;

- modificări în poziționarea dinților în maxilare;

- dinții par mai lungi (gingiile încep să se retragă);

- durere de dinți.

‍

La fumători, sângerarea gingiilor poate fi mai puțin vizibilă. Acest lucru e cauzat de efectul nicotinei asupra vaselor de sânge, astfel progresul bolii poate fi mai greu de observat de pacient. Pacienții de multe ori nu observă prezența parodontozei până la vârsta de 40 sau 50 de ani, moment în care s-ar putea să se fi produs daune ireversibile. Cu toate acestea, un medic stomatolog poate detecta semnele bolii mult mai devreme, în timpul unei examinări dentare de rutină și poate monitoriza starea parodontală. La Angelescu Dental Clinic din Cluj-Napoca te putem ajuta cu toată încrederea în cazul acestor probleme dentare. Fă-ți o programare cât mai curând și solicită medicului stomatolog o examinare parodontală ca parte a controlului stomatologic periodic.

‍

Cum punem diagnosticul pentru parodontoză 

Diagnosticul de parodontoză este pus de către un medic stomatolog sau un specialist în parodontologie și implică o serie de proceduri și evaluări. Examinarea clinică, ce presupune o examinare a sănătății gingiilor și țesuturilor orale, sugerează în general boala parodontală. Pentru a confirma însă diagnosticul, medicul poate efectua măsurători precise ale adâncimii pungilor parodontale și poate testa mobilitatea dinților (pentru a evalua gradul de pierdere a atașamentului dintre dinți și osul de susținere).

‍

Radiografiile dentare pot fi folosite pentru a evalua pierderea osului și alte modificări anatomice asociate cu parodontoza, care nu pot fi detectate în mod vizibil în timpul examinării clinice.

‍

Orice simptom sau preocupare legată de sănătatea gingiilor și a dinților este recomandat să fie adusă la cunoștința unui medic stomatolog, pentru o evaluare completă și un diagnostic precis. Controalele periodice sunt necesare pentru depistarea precoce a problemelor dentare, inclusiv a parodontozei. Pentru programări sau pentru mai multe informații despre diagnosticul și tratamentul parodontozei, vă încurajăm să luați legătura cu echipa de medici ai clinicii Angelescu Dental Clinic, prin completarea formularului de contact.

‍

Tratament pentru parodontoză 

În urma unei evaluări complete în clinica stomatologică, poate fi posibilă oprirea progresului bolii parodontale. Eliminarea plăcii bacteriene și stabilirea unor practici excelente de igienă orală reprezintă primele măsuri care trebuie luate. Există și alte măsuri care pot fi luate pentru a asigura tratamentul de succes al parodontozei:

‍

Igienizare profesională completă

Toate depozitele bacteriene (placă și tartru) vor fi îndepărtate din zonele accesibile și mai puțin accesibile ale dinților, iar apoi dinții sunt lustruiți și tratați cu fluor. 

‍

Terapia cu antibiotice

În unele cazuri, medicul stomatolog poate să îți prescrie antibiotice pentru a trata infecțiile active și persistente ale gingiilor care nu au răspuns la măsurile de igienă orală.

‍

Terapie chirurgicală

Uneori, se poate efectua o procedură chirurgicală pentru a îndepărta depunerile din pungile parodontale și pe suprafețele rădăcinilor dinților. Aceste zone sunt inaccesibile pentru periuța și ața dentară, astfel încât inflamația va rămâne acolo. Sub anestezie locală, gingia este ridicată și suprafețele rădăcinilor sunt curățate pentru a se asigura că toate bacteriile sunt îndepărtate. Uneori este posibil să se trateze pierderea osoasă în același timp folosind un tratament regenerativ special.

‍

Îngrijire ulterioară – terapie parodontală de susținere

Succesul pe termen lung al tratamentului parodontal depinde de doi factori: igiena orală exemplară a pacientului și îngrijirea regulată din partea medicului stomatolog. Tratamentul parodontal necesită cooperarea ta deplină în practicile zilnice de igienă orală și participarea la programările de la cabinetul stomatologic, pentru monitorizare sau tratamente adiționale.

‍

Cât costă tratamentul parodontozei in Cluj? Pret 

Costul tratamentului pentru parodontoza poate varia în funcție de severitatea bolii, de complexitatea tratamentului necesar și de specificul fiecărui caz individual. Pentru a obține informații precise despre tarifele pentru tratamentul parodontozei la Angelescu Dental Clinic din Cluj, te încurajăm să consulți secțiunea tarife. Mai jos găsești un tabel cu câteva dintre principalele tratamente pentru parodontoza și prețurile lor în clinica Angelescu Dental.

‍

Cum prevenim parodontoza 

Inflamația gingiilor poate fi prevenită. Bolile gingiilor – gingivita și parodontoza – pot fi combătute prin îngrijirea dinților și gingiilor. Acest lucru presupune adoptarea unei bune practici în igiena orală zilnică și efectuarea periodică a controalelor stomatologice (cel puțin de două ori pe an).

‍

Elementele de bază ale unei bune igiene orale sunt:

‍

• Spală-ți dinții de cel puțin două ori pe zi, timp de cel puțin două minute, folosind o periuță de dinți manuală sau electrică. Curăță spațiile dintre dinți cel puțin o dată pe zi, folosind perii interdentare și ață dentară;
• După ce îți speli dinții, poți folosi apă dentară, pentru a preveni acumularea plăcii. Întreabă medicul stomatolog ce apă dentară ar fi cea mai ar fi potrivită pentru situația ta;
• Trebuie acordată o atenție deosebită curățării temeinice în jurul dinților mai înghesuiți, în jurul obturațiilor, coroanelor și protezelor dentare, deoarece placa se acumulează cu ușurință în aceste locuri;
• În cazul în care depozite de placă rămân pe dinți și se mineralizează, transformându-se în tartru, acestea trebuie îndepărtate prin intermediul procedurii de detartraj. Medicul stomatolog poate identifica aceste depuneri și le poate îndepărta ca parte a procesului de igienizare dentară profesională, efectuată în cabinet;
• Abordarea factorilor de risc poate ajuta, de asemenea, la prevenirea apariției parodontozei. Așadar, încercarea renunțării la fumat, evitarea sau reducerea stresului, o dietă sănătoasă și exercițiile fizice pot juca un rol în susținerea unei bune igiene orale, care va preveni apariția parodontozei;

‍

Un lucru important de știut este că fără acumularea în timp a plăcii bacteriene, parodontoza nu va apărea.

‍

Întrebări frecvente privind parodontoza:

Este parodontoza contagioasă? 

Deși parodontoza nu este considerată a fi contagioasă în mod direct, există anumiți factori care pot influența transmiterea sau exacerbarea bolii în cadrul unei familii sau al unui cuplu. De exemplu, bacteriile care contribuie la dezvoltarea parodontozei pot fi transmise prin intermediul salivei, de obicei în timpul sărutului sau al schimbului de obiecte de igienă orală, cum ar fi periuțele de dinți sau ața dentară. Prin urmare, un partener cu parodontoză poate transmite bacteriile asociate bolii unui alt membru al familiei sau al cuplului. Riscul de a dezvolta boala rămâne însă unul redus, fiind influențat de numeroși alți factori. Persoanele cu un sistem imunitar slăbit și cele cu predispoziție genetică la parodontoză trebuie să evite expunerea la bacteriile care pot cauza boala parodontală.

Cum îmi pot da seama dacă am parodontoză?

Deoarece simptomele parodontozei imită adesea simptomele altor condiții orale, uneori poate fi dificil să realizați că suferiți de parodontoză. Simptomele parodontozei, deși pot varia în funcție de stadiul bolii, includ în general:

- modificări de aspect ale gingiei (gingia devine roșie și inflamată - uneori, o gingie neagră poate indica parodontoza avansată);

- sângerări gingivale la periajul dentar sau la folosirea aței dentare;

- retracția gingivală, care poate duce la expunerea rădăcinilor dentare;

- sensibilitatea crescută sau durerea gingiilor;

- halena persistentă sau gustul neplăcut în gură;

- mobilitatea crescută a dinților;

- formarea de pungi parodontale între dinți și gingii;

- schimbări în alinierea sau spațierea dinților.

La ce vârstă apare parodontoza? 

Parodontoza poate să apară la orice vârstă, însă este mai frecventă la adulții în vârstă. De obicei, riscul de a dezvolta parodontoza crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece, odată cu trecerea timpului, țesuturile de susținere a dinților pot deveni mai vulnerabile la deteriorare.

Pot avea și copiii parodontoză?

Deși astfel de situații sunt mai puțin frecvente, există posibilitatea dezvoltării parodontozei inclusiv în rândul copiiilor. Parodontita juvenilă, cauzată de o combinație de factori, este forma de parodontoză care poate afecta copiii și adolescenții, cu consecințe grave asupra sănătății dentare pe termen lung.

Ce pastă de dinți este recomandată dacă am parodontoză?

Medicii stomatologi recomandă folosirea pastelor de dinți care conțin ingrediente active precum fluorul, triclosanul sau clorhexidina, deoarece acestea pot ajuta la reducerea plăcii bacteriene și la prevenirea inflamației gingivale asociate cu parodontoza. De asemenea, pastele de dinți specifice pentru gingii sensibile pot fi benefice, deoarece ajută la calmarea gingiilor inflamate și la întărirea țesuturilor gingivale.

‍

Deoarece nevoile individuale diferă în funcție de stadiul bolii și de starea generală de sănătate, este recomandat să solicitați opinia medicului stomatolog cu privire la pasta de dinți pentru boala parodontală.

În cât timp se tratează parodontoza? 

Durata tratamentului pentru parodontoză poate varia în funcție de severitatea bolii, de stadiul în care este diagnosticată și de răspunsul individual la terapie. În general, tratamentul parodontozei este un proces pe termen lung, care poate dura între câteva săptămâni și câteva luni. În fazele avansate, procedurile efectuate pot necesita mai mult timp pentru vindecare și recuperare, iar terapia adițională, cum ar fi administrarea de antibiotice sau alte medicamente, poate prelungi și mai mult durata tratamentului.

Parodontoza se poate trata prin remedii naturale? 

Tratamentul parodontozei necesită adesea intervenții profesionale și proceduri medicale efectuate în cabinetul stomatologic. Remediile naturale pot fi utilizate ca supliment la tratamentele stomatologice, dar nu pot înlocui complet terapia medicală. Unele remedii naturale pentru parodontoză, precum ceaiul verde sau aloe vera, pot ajuta la gestionarea simptomelor și la menținerea sănătății gingiilor. Orice tratament naturist pentru parodontoză trebuie început însă doar dacă medicul stomatolog permite acest lucru, așadar după consultarea sa.